|
Dragi prieteni, Nu am mai scris de mult. M-am luat cu grijile, cu ego-ul cu lucrurile astea care vin si pleaca. Insa acum "mi-a picat fisa", am inteles ce e treaba asta cu unimea si cum se face ca suntem toti unul. Stiam, citisem, auzisem, gandisem, insa imi era un lucru strain. Filmuletul de mai jos (ii multumesc Cristinei ca mi l-a trimis), dupa care am accesat site-ul specificat la final: perceivingreality.com. Mi s-a parut foarte interesant si am vrut sa vi-l prezint si voua pe site. Insa, la final, cand am vazut ca este vorba despre kabbalah m-am gandit ca nu e o idee buna avand deja un apriori despre aceasta. Pe urma am plecat, m-am intors, am uitat cu desavarsire de filmulet si de ideea in sine, iar acum cinci minute am inteles. Pur si simplu am inteles cat de important este sa servim intregul, tot ceea ce este, doar asa putem iesi din dominatia ego-ului. Asta spune si Neale Donald Walsch in cartea "Dumnezeul de maine", si Sri Vasudeva si toti marii maestrii. In momentul in care iti pui intrebarea "cum pot ajuta" in loc de "ce-mi iese mie", perspectiva se transforma, iesi din separarea ego-ului si intri in intreg (unde deja erai insa nu iti dadeai seama)... E greu de explicat insa in sfarsit am inteles!!... Va invit sa vizionati filmuletul (subtitrat), precum si prezentarea de pe site (e in egleza) si sa cititi ce spune Neale: "Ei bine, am o vesti noi pentru tine. Nu e intotdeauna placut sa fii om. Chiar asa, pentru multi dintre voi este neplacut in cea mai mare parte a timpului. Asta pentru ca ati uitat Cine Sunteti. Va imaginati ca sunteti separati de Mine, separati de Viata si separati unii de altii. Modul in care va imaginati cum stau lucrurile va creeaza experienta. Iar experienta separarii - o iluzie - este singurul lucru care va poate duce la experienta lipsei, a insuficientei - o alta iluzie. O iluzie produce alta iluzie - si asta e sursa neplacerii voastre, asta e sursa nefericirii voastre, asta e sursa disperarii voastre. Si care e solutia? Presupunand ca totul e iluzie, ce facem, atunci? Cum functionam in aceasta lume iluzorie, gasind in acelasi timp, pacea, armonia si fericirea? Care e "formula secreta"? Aha, acum pui intrebarea fundamentala. Si raspunsul? Pot sa ti-l dau intr-un singur cuvant. Pai, nu vreau sa te intrerup. Slujire. Slujire? Slujirea Vietii Insesi. Cand slujesti Viata, Viata te slujeste. Asta pentru ca tu si Viata sunteti una - iar a sluji Viata inseamna a te sluji pe tine. [...] Ar trebui sa insemne ca, atunci cand gandesti despre "tine", te gandesti la Sinele Mic, insa cand te gandesti la "Sine", atunci te gandesti la Sinele mare. Cand te gandesti la Sinele Mare... ...ceea ce Barbara Marx Hubbard numeste Tu-cel-Non-Local... ...atunci , in mod automat, joci un joc mai maret decat viziunea limitata a Micului Sine. Incepi sa consideri ce e "cel mai bine pentru altii" drept "ce e cel mai bine pentru tine", pentru ca stii ca tu esti acei altii, ca esti o parte din ei, ca esti una cu ei. Acum intelegi. Sunt multe feluri de a sluji , iar sufletul tau stie cand face ceea ce e cel mai bine pentru tine, si ce e cel mai bine pentru altii. Iar cand aceste doua notiuni intra in conflict, sufletul tau stie ce inseamna sa faci ce e mai bine pentru altii, chiar daca asta nu este ceea ce crezi ca e cel mai bine pentru tine. Sentimentul acesta este sentimentul de marime, de maretie. Brusc, te simti mai mare, mai vast. Este un sentiment de extindere launtrica - unii o numesc "absenta sinelui". Asta se intampla atunci cand ti-ai pierdut sentimentul de Sine ca Cel Mic si ai adoptat sentimentul de Sine ca fiind mai mare si mai vast. Ai devenit Sinele Mare. Uneori doar pentru o clipa, alteori pentru o perioada mai lunga, alteori chiar pentru toata viata. Insa nu vei uita niciodata acea experienta. Asta e cea mai mare provocare din viata mea. Intotdeauna imi vad mai inati prioritatile personale. Intotdeauna par sa-l slujesc mai intai pe Micul Sine. Si intotdeuana vreau ca si alti oameni sa-l slujeasca, inainte de toate. Mi se pare ca fac cate ceva pentru ceilalti, numai cand vad ca asta imi slujeste mie. Daca nu-mi slujeste mie, la un nivel oarecare, nu sunt disponibil pentru ei. Am pierdut o serie de relatii importante, din cauza asta. Si cum te simti? Cumplit. Ma simt groaznic. Pai, atunci inseamna ca, la urma urmei, nu ti-ai slujit propriul plan de prioritati, nu-i asa? Nu te-ai slujit de loc pe tine insuti. Nu. Nu, daca planul meu este sa fiu fericit, atunci nu. Cum sa fac sa inceteze aceasta titudine? Cum sa ma descotorosesc de comportamentul asta? L-ai recunoscut, asta e primul pas. Nu pare un prim pas prea mare. BA ESTE. A-ti vedea propriile comportamente nedorite si a le declara, a le stapani, a le constientiza - asta e un prim pas urias. E un pas pe care muti, multi oameni nu-l fac niciodata. Este prea dureros. Acum, prin acest dialog, iti impartasesti experienta dureroasa cu intreaga lume, iar altii se vor vedea pe sine in povestea ta. Astfel, si ei vor face un pas spre vindecare. Nu vezi cum functioneaza toate astea? Va aflati aici sa va treziti unii pe altii. Deja ti-am spus... Altii isi vad potentialul, in realitatea ta. Ca urmare, fii un model pentru intreaga lume. Ai fost deja un model pentru milioane de oameni. Ti-ai pus viata pe tava, ai fost transparent. Ai permis ca slabiciunile si metehnele tale sa fie cunoscute de toti. La fel si maretia ta. Prin exemplul tau, altii sunt vindecati. Prin impartasirea durerii tale, li se usureaza si altora durerea lor. Prin experienta ta, altii au speranta. Astfel, fiecare il poate ajuta pe fiecare. Tot ce aveti de facut este sa va spuneti unul altuia adevarul despre voi insiva. Asta spunea si prietenul meu, Brad Blanton. El a scris o carte minunata, intitulata Cinstea Radicala. El crede intocmai ceea ce spui tu aici. Adevarul este o forma de slujire, nu vezi? Este una dintre multele forme de slujire pe care o poti face zi de zi. Iar prin binecuvantata slujire, vei descoperi ca nu ti-a trebuit niciodata nimic si ca lipsa era doar o iluzie. Cand dai ceea ce credeai ca iti lipseste - iubire, compasiune, tovarasie, bani, orice - traiesti dintr-odata experienta faptului ca avusesesi tot timpul la dispozitie aceste lucruri pentru a le oferi. Asta schimba totul. Asta iti schimba total modul de a gandi si iti da voie sa vezi ca ai ceea ce credeai ca iti lipseste. Ai toate astea. Le ai intr-adevar pe toate. Acum, tot ce trebuie sa faci este sa le inmultesti. Nu poti sa inmultesti ce nu ai. Dar acum, cand stii ca le ai, e usor sa largesti aceasta experienta." Dumnezeul de Maine - Neale Donald Walsch - Editura For You
|
